"Fenomene naturale perfect explicabile", spun geologii despre mai toate minunile naturale ale Romaniei. Probabil asa si este. Dar Retezatul are 90 de specii de plante care nu se gasesc niciunde in lume, iar Delta este cea mai bine conservata din Europa, in timp ce in Apuseni se afla cel mai mare fenomen carstic din Europa. Si toate se regasesc intr-o singura tara.
Retezat: Specii unice in lume
Parcul national Retezat a ratat intrarea in minunile naturale ale lumii, dar este o destinatie de vis.
Aici exista peste 80 de lacuri (aproximativ 38% din lacurile glaciare de pe teritoriul Romaniei) asezate pe granit si formate din fosti ghetari, toate cu o adancime de pana la 29 de metri. Lacul Bucura este cel mai mare lac glaciar, in timp ce Zanoaga este cel mai adanc din Romania. Taul Agatat este lacul instalat la o altitudine de 2.250 de metri si multi turisti au impresia ca zboara daca il privesc. Retezat este binecunoscut si pentru diversitatea sa florala; dintre cele 1.200 de specii de plante existente in aceasta rezervatie, 90 nu mai pot fi vazute in alt loc din lume.
Sfinxul si Babele: Sculpturi facute de vant si ploaie
Sfinxul si Babele: Sculpturi facute de vant si ploaie
Situat la 2.216 m pe Platoul din Muntii Bucegi, Sfinxul atrage prin forma umana pe care natura a sculptat-o de-a lungul timpului. Insa, natura nemultumindu-se doar cu atat, parca a suflat peste el si un strop de personalitate. Bine pozitionat, cu o privire aspra, el da impresia ca supravegheaza acele plaiuri.
Ciudate si interesante, Babele atrag turistii datorita formei lor unice. Pe acest platou, natura a modelat aproape toate stancile din imprejurimi, insa mai are de lucru pana sa le dea forma finala. Babele au aspectul unor ciuperci gigantice, dar poate peste vreo 300 de ani, urmasii nostri o sa poata distinge siluetele unor doamne.
Sfinxul si Babele: Sculpturi facute de vant si ploaie
De-a lungul timpului, in jurul Sfinxului si al Babelor s-au tesut legende si s-au invartit zeci de teorii mitologice, nastrusnice ori doar amuzante. Unii afirma ca n-ar fi naturale, ci modelate cu har si interes de mana omului, altii ca "pietrele" din varf de munte emana energii pozitive nemaiintalnite care au aparat tara de dusmani, iar cei mai "originali" spun ca sunt - fara nicio indoiala - urme ale unei civilizatii extraterestre.
Delta Dunarii: Desertul langa apa
Un tinut exotic cu peste 1.200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica si ihtiologica, Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa, acoperind o suprafata de peste 2.500 km2.
Delta Dunarii: Desertul langa apa
In 1991, UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din Romania, ferita de "progresul industrializarii", printre rezervatiile biosferei.
Suprafata Deltei creste anual cu 40 de metri prin depunerea celor 60 de milioane de tone de aluviuni aduse de fluviu.
Gura Portitei: Galapagos de Romania
Atestata documentar inca din 1710, Gura Portitei este, probabil, ultima plaja virgina de pe litoralul romanesc. Ca sa ajungeti acolo, trebuie sa mergeti cu bacul o ora intreaga, insa nu se aseamana cu nici o alta plaja, mai ales ca in partea ei stanga se gaseste apa dulce a Deltei Dunarii.
Gura Portitei: Galapagos de Romania
In luna iunie, cand broastele testoase isi depun ouale, pe aceasta plaja puteti vedea carduri intregi care se plimba in voie, nederanjate de atentia turistilor.
Toti cei care au vizitat Gura Portitei, o fasie ingusta de nisip, au plecat de acolo cu gandul ca se vor intoarce in unul dintre cele mai frumoase locuri din Delta Dunarii.
Vulcanii noroiosi: Lava neagra
Rezervatie naturala de tip geologic intinsa pe 30 de hectare, vulcanii noroiosi sunt localizati in Subcarpatii de Curbura. Formatiunile au aparut datorita eruptiilor de gaze din pamant care antreneaza spre suprafata namol si apa. In zona sunt cunoscuti sub denumirea de pacle, dar in interiorul lor se produc procese similare ca si in vulcanii adevarati. Conurile nu depasesc 5-6 metri inaltime, iar asa zisa lava este aruncata pe o suprafata mica.
Vulcanii noroiosi: Lava neagra
Odata ajunsi in zona vulcanilor noroiosi, turistii sunt surprinsi de o senzatie neobisnuita. Cand este innorat, platoul arid cu milioane de crapaturi si torenti adanci separati de creste seamana cu un peisaj lunar. Sau, daca apare soarele, locul pare desprins din plin desert african, pentru ca noroiul uscat vireaza imediat din gri in galben deschis.
De fapt, noroiul nu este altceva decat un amestec de gresii, cuartite, ghipsuri, argile, calcare si urme de petrol, antrenate din adancuri de gazele naturale ce provin de la peste 3.000 de metri adancime si care trec printr-un sol argilos, combinandu-se cu apa din panza freatica.
Mai departe de zona cu cratere, acest taram aparent ostil vegetatiei este inconjurat de o explozie verde de natura salbatica. Paduricea de liliac aflata in interiorul rezervatiei Vulcanii Noroiosi este poate la fel de frumoasa si de interesanta precum vulcanii insisi.
Cetatile Ponorului: Apa de 10.000 de ani
Cetatile Ponorului: Apa de 10.000 de ani
In Muntii Apuseni se afla cel mai impresionant fenomen carstic din Europa de Sud-Est. Un munte de piatra de 76 de metri are la baza o apa pura, glaciara care si-a gasit refugiu aici acum 10.000 de ani.
Numit si Everestul speologiei romane, Pestera Cetatile Ponorului are o galerie principala de 2 km lungime, activa, in care poate cel mai mare rau subteran din tara curge formand cascade, repezisuri si valtori.
Marginimea Sibiului: Romantism cu iz de fan
Revista Forbes o considera cea mai romantica zona de ecoturism din lume. La 400 de metri peste nivelul marii, respirati un aer perfect, iar capitele de fan sunt peste tot. In aceste locuri de vis, traditiile sunt puse la mare cinste de catre locuitori.
Marginimea Sibiului: Romantism cu iz de fan
Zona este alcatuita din 18 sate, cu centrul la Salistea, toate avand o mostenire etnologica, arhitecturala si istorica unica. Cea mai veche asezare este Rasinari din 1204, urmata de Talmaciu - 1318, Orlat - 1322 si Salistea - 1354. Prin aspectele sale de cultura materiala si spirituala, Marginimea Sibiului se inscrie intre cele mai vechi vetre ale etnogenezei romanesti.
Nunta traditionala de la Sibiel, peisajele Marginimii, ospitalitatea oamenilor si vechimea agroturismului din Sibiel au adus Marginimii Sibiului un "Mar de Aur", echivalent al premiului "Oscar" in domeniul turismului.
